vineri, 20 octombrie 2017

Jurnal

O imagine...  A venit Andrei foooarte mandru de el si bucuros sa impartaseasca cu mine acest lucru:


I-a dat drumul dupa ce mi l-a aratat. De aceea l-a si prins, ca sa il vad si eu. ;) Va dati seama ce rau mi-ar fi parut sa il ratez. :))

Afara ... este ud tot. A fost ceata dimineata, dar este placut fiindca acum este soare si caldut. 
În casa ... e ordine si curat. Nu prea am stat acasa ieri si de aceea nu e haos. Am strans un pic dupa ce a plecat Andrei la scoala. Pe ferestrele larg deschise intra aer curat.
In bucătărie ... avem o ciorba de pui pentru Andrei si probabil ca in fiecare vineri vom avea ceva din peste.
Mă gândesc ... Oh! la atatea lucruri... Sunt genul de om care gandeste prea mult si cu toate acestea sunt impulsiva.
Mesteresc ... o pereche de sosete. 
Citesc ... in stele cand visez.  
Ieri... ne-am plimbat prin imprejurimi vreo trei ore. Am ajuns acasa cu bateriile incarcate de frumos, dar franti. Si-a dorit Andrei sa mergem la padurea unde am vazut caprioare mai demult si nu voia sa se mai opreasca desi i-am zis sa puna in calcul si drumul de intoarcere. 

Andrei a descoperit ca si semintele neprajite sunt chiar foarte bune.


Mie imi place de el cu parul mai lungut, dar in vacanta il duc la tuns. 





E un caine pribeag. Isi petrece zilele prin curtea scolii si a fost tare fericit cand s-a intalnit cu Andrei.



Astazi ... voi tricota si voi face mancare. Mi-ar placea sa merg cu bicicleta, dar e grea pornirea.
Maine... cine stie? 
Ascult ...  Provincialii. 
Imi place ...  lumina lumanarii seara.
 
Imi doresc... sa imi gasesc linistea si echilibrul.

Sa aveti un sfarsit de saptamana cat mai fain!


joi, 19 octombrie 2017

Bunica

Am multe amintiri cu bunica, asa cum cred ca au majoritatea dintre noi. Eu am avut norocul sa o am alaturi pana la liceu, iar ea a fost destul de norocoasa sa fie in putere si uneori sa aiba grija si de stranepoti. Noi ii ziceam mamaia, iar stranepotii bunica. Vacantele de vara cand eram mica mi le petreceam in livada ei. Mi-ar fi placut sa o vad inflorita primavara, dar cred ca doar in vacanta mare mergeam acolo.

Mi-o amintesc in fata sobei, cu coatele pe genunchi, ata petrecuta pe dupa gat, cu ochelarii pe nas, impletind. Bunica nu tricota...impletea. :) Nu am auzit-o vreodata sa spuna ca ea tricoteaza ciorapi, ci ca ii impleteste. Cand veneam de la liceu asa o gaseam, iar in casa matusii (fiindca acolo statea) mirosea a cartofi copti. Ii baga in soba si ieseau negri, dar atat de gustosi. Lui Andrei ii fac la cuptorul cu microunde (nici nu cred ca i-ar manca plini de funingine), dar nu au acelasi gust ca aceia ai bunicii. Nu am vazut-o vreodata cumparand fire sau andrele. Desfacea pulovere vechi cu o rabdare incredibila si facea tot felul de combinatii pentru ciorapii nostri. Andrelele le avea de mult timp...Nici ea nu mai stia de cand... Cele noi, subtiri si stralucitoare erau facute din spitele unei umbrele. Vorbise ea cu vecinul nostru care avea in atelierul lui de toate sa i le taie si sa i le ascuta. Ce numar la andrele?, ce grosime la ata?, ce calcule pentru scazut si inmultit? Ea le facea simplu, asa cum invatase si nici nu stiu daca numara prea mult ca sa ii iasa. Cred ca devenise ceva automat si stia fara sa masoare prea mult sa faca sosete potrivite fiecaruia din noi. In sertarul sotului sunt niste sosete impletite chiar de ea. Cred ca le facuse pentru unul din verisorii mei, dar ei unde sa le poarte? Asa ca au stat prin vreun dulap pana au ajuns la mine. Culmea este ca imi si amintesc cand le facea... tot asa... cu coatele pe genunchi.

A incercat sa ma invete. Desi se descurca de minune in a le face nu stia cum sa imi explice. Andrelele erau o prelungire a degetelor ei si pentru ea era atat de simplu!

Dar am invatat bunico! Si acum imletesc eu ciorapi pentru ai nostri... ca tine.

Sunt pentru matusa mea si sper sa reusesc anul acesta sa fac pentru mai multi din familie. Uite asa... in cinstea bunicii. :)
E drept ca ai mei vor fi mai... draguti. (hai nu te supara bunico!) fiindca au calcaiul mai rotund si vor fi frumos colorati, din ata nou-nouta.

E asa de complicat sa fii adult! Ce n-as da sa fiu iarasi copil! Asa ma bucur ca Andrei nu isi doreste sa creasca. El vrea sa opreasca timpul si sa ramana asa mic, sa se culcuseasca la mine in brate, sa se joace si cea mai mare grija sa fie temele... Amandoi am vrea, dar timpul e cam nemilos si deja Diiucu nu ma mai lasa sa il dragalesc de fata cu prietenii lui, nu mai mai lasa sa intru in baie cand face dus, nu mai vorbeste mereu ca un copil si avem uneori discutii de aproape oameni mari,  dar tot fricos e si abia asteapta sa fim doar noi ca sa doarma cu mine in pat, tot la desene animate se uita si inca se joaca.

Ma duc sa incep o noua pereche... cu roz pentru o nepoata. ;)

Sa aveti ziua frumoasa!




vineri, 13 octombrie 2017

Jurnal

O imagine...  Iar am prins fluturi. :))


Afara ... este racoare, dar e placut. Miroase a toamna, dar pasarelele inca ciripesc. A fost cald zilele acestea si asa toamna imi place. 
În casa ... e curat si totul la locul lui. Miroase a trandafiri de la lumanarile cumparate ieri.
In bucătărie ... Cred ca vom avea peste astazi si neaparat o supa de pui pentru Andrei. A ramas un pic de pizza pentru micul dejun.
Mă gândesc ... la cum sa fiu mai eficienta si sa ma mobilizez sa fac mai mult.
Mesteresc ... O vesta colorata. 
Citesc ... impreuna cu Andrei dintr-un atlas cu animale. Imi place ca are fotografii mari, colorate ce il atrag si texte scurte pentru varsta lui. Citeste cu placere mai mult decat crede. Nu ii plac povestile si lecturile lungi, asa ca e o alternativa buna ca sa il fac sa citeasca.  
Ieri... am fost la Tulcea sa ii iau lui Andrei medicamente. Are o raceala cum nu a mai avut de foarte mult timp: febra, frisoane, dureri de cap/corp, ameteli, tuse. Urat.
Astazi ... e ziua mamei si trebuia sa mergem la ea la Sf. Gheorghe, dar bineinteles ca nu mai putem. La multi ani, mama! Recuparam alta data. Acum facem puiucul bine. 
Maine... sper sa fie la fel de frumos afara si Andrei sa se simta mai bine.
Ascult ...  cum tuseste Andrei din cand in cand si cum vorbeste in somn. 
Imi plac ...  lumanarile mari si parfumate. 
Nu imi plac  lucrurile incerte si starea de asteptare continua. Prefer sa fac ceva greu si sa scap decat sa aman si sa astept intruna.
Imi doresc... prea mult de la ceilalti si de la mine.